Mai mulți turiști români care și-au petrecut concediile în Delta Dunării, în apropiere de granița cu Ucraina, au rămas fără bărci după ce vameșii din țara vecină au dezvoltat o metodă prin care reușesc să confiște ambarcațiunile românilor care se rătăcesc.
Odată cu supraaglomerarea brațelor Sulina și Sfântu Gheorghe care, deși fac parte dintr-o rezervație naturală, au devenit adevărate autostrăzi pentru ambarcațiunile de mare viteză, tot mai mulți turiști au migrat către brațul Chilia, mai puțin pitoresc decât primele două și, implicit, mai liber.
Cum mulți români, iubitori ai Deltei Dunării, care dețin ambarcațiuni scumpe, prevăzute cu dormitor și bucătărie, au început să navigheze pe lângă granița cu Ucraina, autoritățile din țara vecină au găsit o metodă prin care să le poată confisca bărcile.
Numai în această vară, cel puțin patru proprietari de bărci, evaluate, la mâna a doua, la prețuri cuprinse între 17.000 și 45.000 de euro, au fost deposedați de ambarcațiunile respective.
Potrivit unor surse judiciare, pentru că frontiera cu Ucraina este foarte aproape, iar canalele Deltei îi pot deruta cu ușurință pe turiștii care navighează fără ghid, se întâmplă ca unii să se aventureze, din greșeală, în zona Orlovka, în apele teritoriale ale Ucrainei.
Aici, românii sunt ridicați și audiați de Poliția de Frontieră din Ucraina. În general, nu există probleme, deoarece polițiștii de frontieră înțeleg repede că nu există intenția comiterii unei treceri ilegale a graniței, iar turiștii sunt amendați.
Apoi, sub aparența unei bunevoințe, bărcile le sunt înapoiate, dar, cu o singură mențiune – nu se pot întoarce cu ele pe apă, ci trebuie să-și aducă mașina și peridocul pentru a le trece înapoi în România prin punctul de frontieră Orlovka.
Iar aici se întâmplă ceva la care nimeni nu s-ar putea aștepta. Deși toate actele eliberate de Poliția de Frontieră sunt în perfectă regulă, lucrătorii vamali constată că, la intrarea în țară, proprietarii nu au făcut controlul vamal.
Degeaba încearcă românii să le explice că este complet absurd, în condițiile în care au intrat în Ucraina accidental și cu atât mai puțin pe la vamă. Ucrainenii nici nu vor să audă, iar barca este imediat sigilată și dusă într-un depozit.
Unul dintre românii care au căzut victime acestui adevărat mod de operare este bucureșteanul Florin Rîșnoveanu. La data de 15 august acesta s-a rătăcit și a ajuns pe malul ucrainean. Acolo, el și ceilalți doi membri ai echipajului au fost anchetați și judecați de ucraineni, pentru trecerea ilegală a frontierei de stat.
În urma procesului, magistrații au stabilit că românii au ajuns lângă malul ucrainean dintr-o eroare de navigație și au scăpat cu câte o amendă în valoare de 85.000 de grivne, adică echivalentul a 12.000 de lei la vremea respectivă. În același timp, instanța a stabilit ca ambarcațiunea să fie restituită proprietarului.
„Au zis că nu mă pot întoarce pe apă și este obligatoriu să trec barca, urcată pe peridoc, prin punctul de frontieră. Deși aveam toate actele, inclusiv hotărârea judecătorească, vameșii au spus că, la intrarea în Ucraina, nu am făcut vama. Păi cum să fac vama, dacă eu nu am intrat pe la vamă? Doar scria clar că am ajuns în Ucraina din greșeală”, a declarat, pentru Gândul, Florin Rîșnoveanu.
Bărbatul spune că ucrainenii au refuzat să înțeleagă situația și au dus ambarcațiunea într-un depozit, în condițiile în care punctul vamal respectiv este vizat de bombardamente ale armatei ruse.
„Potrivit art. 336 din Codul penal al Ucrainei, controlul vamal se efectuează prin efectuarea unei inspecții vamale și verificarea documentelor și informațiilor, care, în conformitate cu articolul 335 din Codul penal al Ucrainei, sunt furnizate autorităților vamale în timpul circulației mărfurilor prin frontiera vamală a Ucrainei.
Astfel, în urma controlului vamal, s-a stabilit că prin frontiera vamală se deplasează un vehicul de apă (ambarcațiune mică) de tip «WASABI», numărul de bord …, motor SUZUKI negru, care a intrat pe teritoriul vamal al Ucrainei în afara controlului vamal”, se arată în motivarea vameșilor din țara vecină.
Rîșnoveanu susține că, după aceeași rețetă au fost lăsați fără bărci cel puțin alți doi români, unul din București și unul din Bârlad, care dețin ambarcațiuni evaluate, la mâna a doua, la prețuri cuprinse între 35.000 și 45.000 de euro.
Cei trei proprietari au făcut front comun și au angajat un avocat ucrainean. Cu toate că, teoretic, procesul a început deja, practic toate cele trei termene de până acum s-au soldat cu amânări, pentru diferite motive invocate de Autoritatea Vamală Ucraineană.
CITIȚI ȘI: